Parfum de dietă

Cred cu putere că în lumea asta există oameni care se gândesc toată ziua cum pot profita de prostia semenilor lor. De față avem exemplul celor care „inventează” soluții-minune la kilogramele în plus. De ani de zile citim despre cum oricine poate slăbi în somn, uitându-se la televizor, luând tot soiul de pilule cu extracte naturale, cu ajutorul centurilor cu șocuri electrice etc.

Acum a mai apărut o veste bună pentru cei care s-au luptat ani la rândul cu surplusul de kilograme şi care au ţinut diete drastice pentru a reuşi să slăbească, dar nu s-au gîndit nicio clipă să alerge, să meargă la sală sau să consulte un nutriționist.

Cică oamenii de știință din Marea Britanie au conceput un parfum pentru slăbit. Da, uau! Produsul se numeşte Diet Slimming Perfume, costă 24,99 lire sterline, adică puțin peste 131 de lei şi conţine arome precum cea de alge marine şi cele ale unor ierburi care elimină pofta de mâncare, cu o notă citrică ce oferă o senzaţie de prospeţime.

„Este un parfum nou fantastic pentru persoanele care urmează o dietă şi doresc să piardă în greutate înainte să renunţe la haine pentru plajă. Este complet natural şi beneficiile lui sunt incredibile, de la îmbunătăţirea circulaţiei sangvine până la stimularea sistemului imunitar, fiind un antioxidant care ajută la detoxifierea organismului”, a spus Vee Koppelman, fondatorul site-ului de produse cosmetice şi de înfrumuseţare VZ Hair and Glamour, care comercializează Diet Slimming Perfume.

Dezamăgitor. Eu credeam că parfumul are aromă de mâncare și că persoana care se dă cu el are mereu senzația de sațietate. Mă întreb ce game aromatice s-ar vinde mai bine în România: Apă de ciorbă de burtă, Parfum de mici, Colonie de sarmale, Extract de shaorma sau Esență de plăcintă cu brînză?

Pe cât poate să pară de ciudat ce am enumerat eu mai sus nu e deloc exagerat. Anul trecut, cu ocazia Valentine`s Day, lanțul de restaurante Pizza Hut din Canada a făcut o glumă anunțând pe Facebook că va lansa un parfum cu „aromă de aluat cald de pizza și mirodenii”.

După ce 10.000 de fani au postat pe site că ar fi încântați să poarte acest parfum, biroul de marketing a fost nevoit să comande crearea acestui parfum, în ediție limitată, cu care a cadorisit primele 110 persoane care au scris că și-l doresc.

Ideea creativilor de la firma de marketing Grip Limited nu este nouă. În 2008 firma Crispin Porter Bogusky, a conceput această glumă  pentru Burger King anunțând lansarea parfumului „Flame by BK,” cu aromă de carne la grătar. Parfumul „Flame” a fost vândut cu ocazia sărbătorilor de iarnă în unele locații Burger King la prețul de  3,99 dolari SUA.

Nici eu, nici Pizza Hut nu am inventat parfumurile cu aromă de mâncare și cred că e un lucru bun. Sezonul estival abia a început și vom avea parte de suficienți concetățeni care miros a tot felul de fast-food-uri fără să fi cumpărat vreun parfum special. Pe amatorii transportului în comun îi avertizez că vom simți și arome de carne încinsă, dar nu pe grătar ci la soare, cu pregnante note de transpirație.

Americanii închid trackerele de torrente

Căutam noi surse de mocăciuni pe internet şi  am găsit, pe un forum, câteva adrese de motoare de căutare pentru torrente. Astfel am avut surpriza să dau peste o mostră de formidabilă democraţie americană. The land of the FREE, NOT! Vedeţi şi voi.

 

Tărâmul vitejilor se teme de torrente. Hai să traduc ce scrie, în caz că nu ştiţi engleză.

„Domeniul (torrent-finder.com) a fost pus sub sechestru de către ICE – Serviciul de Investigaţii Homeland Security, ca urmare a unui mandat de schestru emis de Procuratura Statelor Unite, conform Legii 18, articolele 981 şi 2323.

Încălcarea cu bună-ştiinţă a drepturilor de autor este un delict federal care se pedepseşte, în cazul nerecidiviştilor, cu până la cinci ani de închisoare şi amendă pentru despăgubiri în valoare de 250.000 de dolari. Traficul intenţionat şi cu bună-ştiinţă al bunurilor contrafăcute este un delict federal care se pedepseşte, în cazul nerecidiviştilor, cu până la zece ani de închisoare şi amendă în valoare de 2.000.000 de dolari, ca şi despăgubiri (Legea 18, art 2320).„

Credeam că securiştii de la Homeland Investigations au misiunea de a apăra cururile grase ale americanilor de atacuri teroriste, nu să păzească buzunarul corporaţiilor din showbiz de motoarele de căutare pentru torrente. Americani-s de vină pentru toate căcaturile care se întâmplă în lumea asta, futu-i în gură să-i fut! Am încheiat citatul.

Legea atracţiei funcţionează

În urmă cu câteva zile o bună prietenă mi-a dat catalogul de la IKEA pe 2011. L-am răsfoit, mi-a plăcut ce am văzut şi mi-am zis că ar fi mişto să joc într-o reclamă la IKEA. Acum o oră m-a sunat un bărbat de la agenţia de casting ca să îmi spună că am fost ales pentru o figuraţie SPECIALĂ într-o reclamă la IKEA care se va filma luni şi marţi în Buciureşti.

Bănucii erau ok pentru ziua de filmăciune, dar nu asta e problema ci faptul că trebuie sa plec din Bucale încă de sâmbătă noapte, ca să-i traduc toată săptămâna viitoare pe amicii mei americani care vin tocmai în nordul ţării, la Botoshima. Sper ca legea atracţiei să funcţioneze la fel de bine pentru mine şi în continuare. Acum mă gândesc că ar fi bestial să joc într-o emisiune de divertisment pe sticlă. Ne mai auzim!

Gata concediul

Acum câteva ore am revenit la Bucureşti din Vama Veche, loc în care m-am relaxat de la începutul acestei săptămâni. Cam extrasezon, dar asta e. Am avut parte de două zile superbe de plajă plus una cu vânt şi una cu ploaie. M-am „tuciurit” satisfăcător, adică se vede diferenţa în caz de deschiloţare.Voi băga şi ceva poze, după ce le primesc de la prietenul meu moldo-bucureştean pe nume Alexandru.

În tot acest timp am avut parte de acces la internet doar cât să aflu că nu se poate aduce de peste ocean ditamai Dellu` Pavilion All-in-One. Prea greu, prea voluminos, prea… criză şi la ei, adică anul ăsta nu mai trimit container pe vapor. În consecinţă m-am lipit de extrema cealaltă şi anume un laptop superslim de la Toshiba. Bun şi ăsta, deşi cam la aceiaşi bănuci. Eu să fiu sănătos, că e un laptop frumos!

Cam astea-s veştile foarte pe scurt. Sper să am noutăţi surprinzătoare cât de curând. Ţinem legătura.

Moldova-i fruncea la Hip Hop

Suceava şi Iaşul şi-au dat mâna şi au scos treabă bună. Vezi şi auzi dacă dai click ACILEA. Bravo Pactule!

Săptămâna cu noroace

Nu, nu mi-am găsit marele job şi nici nu am întâlnit tipa visurilor. Ai să vezi de ce consider că asta a fost săptămâna cu noroace, dacă ai să citeşti până la capăt. Nu sunt bine ancorat în dimensiunea temporală aşa că nu-mi amintesc exact când, dar în prima jumătate a acestei săptămâni nişte ”oameni de bine” au spart boxa proprietarului şi a unui vecin din imobilul în care locuiesc. De balustrada spre demisol era legată ţoacla mea încă neplătită.

Vestea bună este că deşi mi-au tăiat antifurtul de la biclă şi au scos Jaguarul în curte, acolo l-au găsit şi poliţiştii dimineaţa. Un CSI de la Poliţia Sectorului 2 a căutat amprente pe ea, dar tot degeaba. Păcat că n-am făcut poze că prea avea un frumos glow galben, după ce a mângâiat-o criminalistul cu pămătuful.

În loc să-i fac vreo două poze, am şters-o repede şi temeinic de revelator de amprente cu un prosop umed. Lecţie de viaţă: CSI-ul mi-a spus să am grijă să nu dau cu mâna pe la ochi dacă ating praful magic, pentru că ustură de mori. Asta o învăţase pe pielea lui. Soluţia este să nu atingi direct cu mâna praful şi dacă o faci soluţia este  să te speli F.F.F. bine pe mâini.

Ăsta a fost primul noroc. Al doilea a fost că aseară am fost pe Lipscani, la Carul cu Bere, împreună cu Florin de la Tg. Neamţ şi Bogdan de la Iaşi -ambii oameni de radio- înainte ca ei să plece pe frumosul litoral românesc. Deşi berea nefiltrată la toartă nu m-a încântat, toată plăcerea a fost să ciocnesc halba cu băjeţii de la Play & Win, cu care mi-a făcut cunoştinţă Florin. Am hăhăit pe diverse teme cu Radu şi Sebi, că Marci era prea ocupat pe reconversia profesională ca şi mecanic de iPhone-uri. Glumex desigur.

BILANŢ

DE BĂRBĂŢIE

La despărţire Radu m-a etichetat ca ”şog”, ceea ce în limbajul florilor din Alba Iulia înseamnă „om glumeţ, care se bucură la vorbit prostii şi dă dume la fix”. Am promis să-mi fac un tricou personalizat pe care să scriu ŞOG. Mă gândeam că ar fi fain să introduc cuvântul gen calambur, adică să scriu „boŞOroG” sau ”Eu pun ŞOG în boŞorOG.”

DE PĂCAT

La intrarea în gura de metrou de la Universitate, Florin a uitat să-mi dea cheia de la intrarea în bloc, iar eu mi-am rupt stopul de la biclă în faţă la Terasa Doamnei, încercând să întorc pe trotuarul ăla îngust de la BNR. Boi cu ţâţe am fost toţi 3, adică io, Bogdan şi Florin, pentru că niciunul nu a făcut vreo poză deşi toţi avem tel-uri cu cameră foto. Despre Nikon-ul D500 al lui Florin nu mai zic nika. Bine că am pozat cu o zi înainte o  gaşcă de plozi cu muci la gură şi manechizde cu rochii mini de mireasă depravată. Altădată!

Ajută-mă să nu mă rătăcesc

De când umblu cu bicla prin Bucureşti tânjesc după un GPS. Acum trebuie să fac pe politicianul şi să vă cer un VOT în schimbul promisiunii că voi posta mai des şi mai bine, dacă voi câştiga GPS-ul Mio Moov 500 pus la bătaie de Toate blogurile şi CEL în cadrul concursului Drumuri de Vacanţă.

Ajuta-ma sa castig concursul DRUMURI DE VACANTA cu un GPS MIO de la CEL.ro si toateBlogurile

Poţi să votezi până pe 15 august. După aia… eşti degeaba. Hai la vot, la vot, la votcă ! Ca să stric tradiţia electorală, te omenesc cu mici şi bere în varianta de criză, adică 2 în 1. Ai păpat şi m-ai votat.

Dacă am fi fost în Jermania vă ofeream MARI şi bere, ca în cazul de mai jos. (Săraca fată are probleme cu plămânii)

Lula dă bani grei pe virilitatea mioritică

Pentru neiniţiaţi, Lula este un personaj dintr-o serie de jocuri video pentru adulţi (cică). Eu am jucat doar două: The Sexy Empire şi Lula 3D. În acesta din urmă am găsit un Easter Egg care ne  priveşte direct. Este vorba despre un poster tip western care dă în căutare un Evil Romanian Playboy. Recompensa: 10 mii de parai.

Dacă cineva ştie mai multe despre cine anume este persoana din poster, să scrie un comentariu. Faptul că jocul este conceput de nemţii de la CDV Software Entertainment AG face mai puţin surprinzător acest „ou de Paşte”. Nu le-am lăsat cele mai plăcute amintiri. Cine vrea să vadă „pe viu” toată treaba, să descarce jocul de pe torrente şi să ajungă până la nivelul şapte, în Colorado Creek. Afişele sunt pe laterala stângă a crâşmei, vizavi de biserică.

Bicicleta Roşie cu ghinion

Aseară, 17 iulie, am ajuns pe la orele 20.00 în Parcul Izvor. Chiar la fix ca să mai ascult ceva oficiali de la Coca-Cola, DHS şi municipalitate cum ţin discursuri tovărăşeşti. Într-un sfârşit s-a dat startul. Încet-încet coloana de o mie şi ceva de biciclişti şi biciclizde s-a pus în mişcare. Eu aveam ghinionul la mine. Nu parcurg 300 de metri prin faţa Palatului Parlamentului că simt ceva joc nasol la pedala stângă. Mă uit în jos: the pain, the horror! Pedala stătea să pice. Trag pe dreapta şi observ, cu fiori reci pe şira spinării, că piuliţa de la pedală lipsea cu desăvârşire. Nu se slăbise, ci căzuse. Duamni, de ce eu?!

Îmi pun în Dumnezeu speranţa de a nu merge pe lângă ţoaclă până acasă şi fac agale cale întoarsă, cu ochii cât cepele pe şosea. La vreo 100 de metri de la ieşirea din Parcul Izvor văd piuliţa neagră la vreo doi metri de trotuar. Îmi suprim orice manifestare de bucurie, deşi îmi venea să îmbrăţişez oricare dintre fetele cu steag Coca-Cola care marcaseră traseul. Strâng piuliţa cu mâna, fac „the ride of shame”, adică intru în parc odată cu cei care chiar au terminat de parcurs turul Palatului Parlamentului şi mă opresc la primul om cu moacă de organizator ca să-l întreb unde este punctul tehnic. Ăla zice: „Uite colea, pe iarbă, cortul ăla care e gol. Acolo erau băieţii cu sculele. Vezi poate mai sunt prin preajmă”. Pula. Plecaseră.

Noroc de un împărţitor de apă minerală care mă îndreaptă spre centrul de închirieri de bicle din vale. Acolo forfotă mare, că o gaşcă de cetăţeni aducea sau lua biciclete. Flux continuu, ca la oţelărie. Scanez înghesuiala ca să îl reperez pe individul cu autoritate asupra trusei cu scule pe care o ginisem din prima, ca să îl rog să mă ajute. Un tip tuns scurt, slăbuţ, cu ochelari mă cântăreşte din priviri ca să stabilească dacă are timp de mine sau nu. Mă întreabă dacă sunt din Bucureşti şi îl lămuresc că abia m-am mutat din Iaşi. „Aha, ok, că dacă erai din Bucureşti nu te lăsam la trusa de scule. Pari un tip de încredere. Ia ce-ţi trebuie. Vezi poate reuşeşti să o repari, că eu chiar nu am timp să te ajut”.

Nu ştiu ce i-a inspirat încredere la un moldovean gras şi năduşit, cu faţa căzută de oftică şi degetele murdare de ulei şi vaselină, dar îi mulţumesc pentru amabilitate. Nu mai intru în detalii dar ideea este că am meşterit, i-am consumat vreo patru zip tie-uri, am făcut o probă, piuliţa de la pedala a cedat nervos iar, am revenit la Om, m-a primit din nou, am conceput o improvizaţie care a ţinut, am ajuns acasă cu bine -fericit că farul improvizat luminează bine şi departe, iar stopul clipeşte vesel fără să se mai închidă singur- şi supriză: parchez bicla pe hol şi aud un Fâââââsssssssttt! care îmi sfâşie sufletul, fericirea şi satisfacţia.

Cum căcat poţi merge prin toată hârtoapele Bucureştiului şi să faci pană în casă, pe linoleum, nu pot pentru ca să pricep! Cine e mai avizat, vă rog lămuriţi-mă şi pe mine. Bilanţul e acesta: eu vreau să cred că am avut mai mult noroc decât ghinion. Era o şansă de unu la un milion ca să găsesc o piuliţă neagră pe asfalt de aceeaşi culoare, dar am avut-o. Am nimerit peste Oameni la centrul de închiriere al bicicletelor. Am găsit improvizaţia cea mai inspirată pentru a opri deşurubarea piuliţei de la pedală. Roata din faţă s-a spart abia acasă. (q.e.d.)

Fulgi de ovăz + marijuana = inventivitate

Se ştie că „iarba” ajută la creativitate şi percepţie, dar nu favorizează coordonarea. Să joci baseball după ce ai fumat nu este o idee grozavă. Clipul de mai jos demonstrează că gândirea „out of the box” merge brici pentru cei doi inventatori de garaj, dar mai au de lucrat la partea de testare a invenţiilor. Oricum, ideea cu fulgii de ovăz mi se pare una de viitor. Oatbricks anyone?

Noua piesă de la Ca$$a Loco

Piesă specifică băieţilor glumeţi din vestul ţării. Băşcălie de prostie. Despre mallii [molii]. Cu băjeţii mai cântă şi George Hora. Ascultă şi dă mai departe.