Prima pagină > Oameni la rotisor, Uncategorized > Trenul galben plin cu proști

Trenul galben plin cu proști

Mă refer la metrou, deși îmi amintesc că în piesa ei Angela Similea rima „cai” cu „tramvai”. Irelevant. Să povestesc cum ERA să am o dimineață bună.

M-am deșteptat odihnit. Mi-am făcut ritualurile matinale și încă eram în grafic cu ora ajungerii la muncă. MP3 playerul era încărcat. Totul a mers ca pe roate până când am ajuns la metrou. Am nimerit o ramă Bombardier, din asta modernizată, cu geamuri care se deschid. Dacă nu mă înșel asupra cifrei, modificarea asta a costat Metrorexul vreo 8 milioane de euro.

Gemulețele astea chiar nu sunt vreo inutilitate gen Necolaiciuc, ci sunt necesare ca silicoanele la o femeie proastă, din cauză că aerul condiționat al trenului nu face față la orele de vârf, când stau oamenii înghesuiți ca E-urile în cremvuști. În fine, pe aglomerație oberliht-urile alea sunt o binecuvântare. Cum spuneam, dimineața mea ERA perfectă.

Am nimerit loc pe scaun lângă o duduie nostimă, am fost atent când s-au închis ușile, trenul s-a pus în mișcare, un curent plăcut și răcoritor de aer a început să bântuie prin vagon, moment în care câteva muieri, din alea care consideră că vor rămâne sterpe din cauza curentului, au început să își schimonosească fațadele tencuite cu fond de ten.

A durat vreo 15 secunde până o maimuță din grupul ăsta a identificat sursa nenorocirii cu ochii ei bulbucați, străjuiți de niște sprâncene jalnic pensate. Baragladina s-a năpustit ca un pensionar la o deschidere de hypermarket și a închis gemulețul dătător de oxigen. Satisfacția care i se citea pe chipul strâmb era similară cu a unui moderator de talk-show căruia i se bat invitații.

Atunci am dat volumul mp3-ului la maximum, am închis ochii, m-am întors în timp cu câteva secunde și mi-am imaginat cum sar ca un arc încordat de pe scaun, îi tai calea toantei și îi trag un pălmoi de îi zgudui codul genetic de neam prost. Justificativ îi urlu: „Futu-ți gura mă-tii de proastă, cu ce tupeu jegos îți permiți să decizi tu pentru toată lumea că e mai bine să nu avem aer?”.

Mental, continui cu violența verbală până la următoarea stație când plăvanca pleacă din tren. Mizerabila nu putea să suporte aerul curat nici măcar o stație. Privesc la restul grupului de țațe fericite că pot musti în mirosurile lor grele și mi le imaginez la medic cum primesc diagnosticul de cancer.

Degeaba. Dimineața mea a fost stricată deja, iremediabil. Rememorez de câte ori și în câte feluri de mijloace de transport în comun am asistat la prostia românească de a asuda, năduși, băși și vomita fără ca cineva să aibă inițiativa de a deschide un geam sau o trapă de plafon.

Cea mai cumplită dar și amuzantă experiență de genul ăsta avut loc într-un autobuz pe o cursă interjudețeană. O femeie cu un plod orăcăitor în brațe și-a câștigat prin istericale dreptul de a nu permite niciun geam deschis, de teamă să nu-i tragă curentul progenitura. Totul se întâmpla într-o zi de august, după orele amiezii, pe o căldură de peste 35 de grade Celsius.

În apărarea torționarei întregului autobuz ticsit de oameni a sărit și o doamnă care stătea pe scaunul de lângă isterică. Această doamnă s-a transformat însă în cel mai mare critic și cea mai acuzatoare voce a mamei cu copilul după ce pruncul s-a căcat pe el regește.

Că dejecțiile plozilor sunt mai toxice decât gazul Sarin știe toată lumea, dar nu vă puteți imagina cum pute cufureala unui borac din ăsta mic pe o căldură toridă. Doamna care o protejase de curent pe mama cu răscăcăciocul consumase acum un întreg tub de spray deodeorant, lucru care nu făcea decât să facă putoarea cumplită să miroase a căcat atomic și Rexona.

Prin urmare, buna doamnă a îmbrățișat cu mâinile și picioarele cauza aerului curat și a nu s-a lăsat până nu a deschis toate gramurile și trapele din comunistul autobuz MAN. Subit, teama de curent i-a dispărut și ei și mamei denaturate care cine știe ce hrană alterată băgase în vajnicul răhățitor.

Morala acestei povești ar putea fi accea că situațiile de căcat duc la schimbări în bine. Mai trebuie doar să găsesc o soluție ca să aduc această schimbare în metroul miticilor. Să mă cac pe mine nu am tupeu, așa că vă rog să lăsați alte sfaturi și sugestii în secțiunea de comentarii. Vă mulțumesc anticipat!

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: