Arhiva

Archive for martie 24, 2010

Nu vreau să cerşesc, vreau doar ca mâna mea să trăiască mai bine!

martie 24, 2010 4 comentarii

Oameni buni, lume, copii şi fraţi, duşmani şi cumnaţi! Ajutaţi-mă! Dacă nu vă e milă de mine, atunci fie-vă milă de mâna mea. Este posibil să îmi pierd mâna, iar eu nu vreau să accept chestia asta. Ştiu că zilnic mor oameni în România, că în Africa un copil subnutrit dă colţul la fiecare patru secunde, dar mă doare în… suflet de ei toţi.  Mâna mea este bolnavă! Grav! Medicii mi-au spus că sistemul sanitar românesc e de căcat şi că pot să îmi pierd mâna, dacă nu mă operez în străinătate. Nu mă cunoaşteţi, nu vă cunosc, dar pretind o grămadă de bani de la voi toţi. Nu vreau să cerşesc, vreau doar ca mâna mea să trăiască mai bine! Citeşte, sensibilizează-te şi DĂ MAI DEPARTE!

Să vă spun cum a fost. Totul a început din senin. Mă masturbam fără plăcere în faţa televizorului şi dintr-o dată mâna mi-a amorţit. Ca să pot termina i-am acordat puţină atenţie, am scuturat-o, am frecat-o cu spirt şi am tras-o de tendoane. Pula. Nicio reacţie. Am crezut că mâna a leşinat aşa că am sunat la 112. Am călătorit moca cu Salvarea până la spital, unde un medic mi-a consultat mâna. După câteva zile am primit cumplita veste: mâna mea avea o tumoare, care creştea de ani de zile. Ca să vedeţi că nu vă prostesc pe faţă vă spun că denumirea ştiinţifică a tumorii este Labangiom de Sugus.

Baza e că gravitatea situaţiei este majoră, în sensul că evoluţia subită a simptomelor se datorează faptului că tumoarea apasă deja pe anumiţi nervi importanţi şi de aia simt că mă enervez cumplit numai când scriu chestia asta! Aaaarrrrggghh! /&%¤#”#¤%(/&#¤%& Căcaaat! Pişaat! Mândărie!

Pfui, gata m-am mai calmat. Cum spuneam, bestia de tumoare a acaparat totodata câteva vase de sânge care au legătură exact cu sistemul circulator al penisului (din păcate nu sunt foarte bine pus la punct cu termenii medicali şi îmi cer scuze dacă nu se înţelege f. clar, da` pana mea, eu vreau doar banii tăi. Nici nu ştiu cât sau dacă ai de gând să-mi dai bani din milă, de aia n-am chef să te învăţ de pomană medicină. Hai sictir, sictir pufos).

Operaţia de înlăturare (parţială – că pt. aia totală trebe şi mai mulţi bani) a tumorii din păcate pentru voi nu se poate face în ţară, din cauza lipsei dotărilor necesare, (adică medicii români o au în medie de 15 cm, deci nu au suficient sânge în ei pentru o operaţie cu grad de dificultate Fix Bamboocha), iar timpul mă presează f. mult. Mi-a fost recomandat cu insistenţă să reuşesc să ajung la o clinica din străintatate pt. operaţie în cel mai scurt timp. Riscul de paralizie si apoi chiar moarte este foarte mare, astfel încât operaţia trebuie să aibă neapărat loc cel târziu în prima jumătate a lunii iunie.

(Băi frate nu pot să cred! Adică eu stau aici şi îmi pun sufletul pe tavă, storc lacrimi, te sensibilizez, îţi arăt că nu e de glumă şi tre să sari cu banul, iar tu boldeşti în monitor ochii ăia de vacă mirată. Du-te la bancă, în pana mea şi bagă-mi nişte lovele în cont. Doamne, ce oameni!)

Dacă nu mă operez când am zis, s-ar putea să fie prea tarziu! Deci este extrem de urgent! Hai, bagă viteză de fugire. Rade-o la bancă!

(Ho! Stai, încă nu pune coada pe spinare. Citeşte şi asta, altfel nu ştii câţi bani să pui. Citeşte!)

Am contactat deja cateva clinici recomandate de medicii de aici, aflate în Germania, Elveţia, Franţa, Italia, Patagonia sau Bascucura. (Deşi nu ştiu decât româneşte, am sunat la toate clinicile şi le-am explicat prin semne despre ce este vorba.) Momentan aştept un răspuns clar în privinţa unei programări şi a costurilor estimate pt. operaţie, recuperare, cheltuieli pt. însoţitor (mâna stângă, că deh, o mână spală pe alta şi amândouă… te spală peste tot) şi alte cheltuieli necesare. Conform medicilor noştri, costul aproximativ este cuprins între 4.000 şi 5.000 de euro, bani pe care  chiar nu am posibilitatea să îi strâng.

În acest sens, apelez la tine pentru a dona orice sumă poţi, în speranţa că voi reuşi să strâng banii în timp cât mai scurt, astfel încât mâna mea să poată fi operată. Orice suma contează, aşa că dă şi tu ceva şi nu te trage pe fese că e criză!

Voi reveni cu o confirmare şi nişte costuri clare şi date oficiale de îndată ce le voi primi. Sper ca asta să se întâmple cel târziu la începutul săptămânii viitoare.

Tototdată, mai am rugămintea să îmi faci puţină reclamă şi să dai mai departe pe messenger, mail, bloguri, etc. acest anunt atat cunoştintelor, rudelor, vecinilor şi prietenilor cât şi, dacă se poate, unor firme care credeti că ar putea face donaţii sau sponsorizari, precum şi să mă ajutaţi cu orice sugestie care mi-ar putea fi de ajutor. (Oare Gigi Becali e destul de fraier să dea bani la aşa ceva? A dat 500 de euro pentru un Crez.) Într-o zi, mâna vă va mulţumi din cot!
P.S.

VĂ IMPLOR SĂ COTIZAŢI! ŞTIU CĂ SUNT ÎNCĂ SUTE, POATE MII DE PERSOANE, CARE SE AFLĂ ÎN ACCEAŞI SITUAŢIE CA MINE ŞI CARE NU CERŞESC, DAR EU NU VREAU SĂ CERŞESC, CI VREAU DOAR CA MÂNA MEA SĂ TRĂIASCÂ MAI BINE! DACĂ O SĂ AI PE CINEVA BOLNAV, PROMIT CĂ AM SĂ TE AJUT ŞI EU. SĂ-MI SARĂ MÂNA DIN UMÂR DACĂ NUAM SĂ DAU MASS MESSAGE PE MESSENGER, ÎN FIECARE ZI, CU PROBLEMA TA. HAI NU TE MAI MĂCĂNI, DU-TE LA BANCĂ ŞI MARCHEAZĂ LOVICA. DUMNEZEU SĂ-ŢI DEA SĂNĂTATE ŞI TOT EL SĂ-ŢI PLĂTEASCĂ CHIRIA ŞI CHETUIELILE, CĂ TU M-AI AJUTAT PE MINE. NU UITA SĂ DAI MAI DEPARTE ACEST MASS! NU ÎNTRERUPE LANŢUL SFÂNT AL ACESTUI MESAJ, ALTFEL CINEVA DRAG ŢIE VA MURI SUBIT, ÎN MOD VIOLENT, IAR TU NU VEI MAI AVEA ORGASM NICIODATĂ!

Categorii:Ştiri

Ginerică nu are nicio şansă

martie 24, 2010 2 comentarii

Cred că celula de bază a societăţii, adică familia, este o carceră doar pentru bărbat. Chiar şi verighetele seamănă cu nişte mici cătuşe, doar că nu au un lanţ între ele.De fiecare dată când aud că un cuplu că vrea să se căsătorească le atrag tinerilor atenţia asupra statisticii care arată că mariajul este principala cauză a divorţurilor. Nu mă înţelegeţi greşit. Eu cred că dragostea este ca un vis frumos, dar căsătoria este ceasul deşteptător.

Femeile îşi doresc din fragedă pruncie să fie mirese, să poarte rochie albă, să facă copii şi să distrugă viaţa unui bărbat. Ele nu au dubii. Asta vor şi până la urmă,  folosindu-se de aspectul plăcut din primele trei decenii ale existenţei şi sex, asta obţin. Căsătoria este singura vânătoate la care vânatul plăteşte certificatul pentru vânător şi îi dă şi un inel cu diamant.

Unii spun că însurătoarea e ca o loterie. Pe naiba! La Loto se mai şi câştigă. Să te însori este ca şi când ai mânca la restaurant împreună cu prietenii. Comanzi ce îţi place, dar după ce vine mâncarea parcă tot ce are altul în farfurie ţi se pare că e mai bun decât ce ai tu. Bărbaţii sunt victimele unei întregi conspiraţii care, într-un târziu, tot în faţa altarului îi aduce.

Cel puţin aici ne-am aştepta la o mică mână de ajutor din partea popei, care e şi el bărbat până la urmă, dar degeaba. Corect ar fi ca el să dea două variante de răspuns, adică „Vrei sau nu vrei să o iei de soţie pe Cutărica?”. Atunci, chiar dacă ginerică e în „săptămâna chioară”, ar putea cu o ultimă sforţare să spună nu.

Cum pervers se procedează acum, răspunsul este sugerat. Se spune că bărbatul este în săptâmâna chioară deoarece dragostea e oarbă. Da, dar căsătoria îi deschide imediat ochii, din păcate, când e deja prea târziu. De regulă asta durează până la moarte, deoarece puţini reuşesc să evadeze în timpul vieţii. Nu degeaba se spune „până ce moartea ne va despărţi”.

Vă întrebaţi de ce popa nu-i ţine partea bărbatului? Pentru că el nu a avut de ales. Ca să se facă popă el a fost nevoit să accepte pedeapsa cu închisoarea pe viaţă, în celula de bază a societăţii. În plus, a luat bani buni, neinpozabili, pe slujba de cununie aşa că nu are chef să dea şpaga înapoi. Dacă tot s-a nenorocit în interes de serviciu, măcar bani să iasă. Amin.

Când era bunica fată, instituţia căsătoriei încă mai merita efortul. Cine îşi dădea „piatra din casă”, dăruia viitorului ginerică o şpagă mai mult sau mai puţin consistentă. Asta se numea zestre. Pe lângă asta, fata ştia să gătească, să spele, să calce, să facă curat, să cultive plante şi să crească animale. Nu ştia să facă sex, pentru că virginitatea era o condiţie obligatorie la căsătorie.

Dacă ştia să facă şi sex, pentru că alunecase şi căzuse cu fecioria într-un ştiulete din ăla gros de la ţară -de vreo 500 de ori-, familia ei mai adăuga ceva daune morale sub formă de bonusuri la zestre: o pereche de boi, o căruţă sau ceva pământ. De când cu succesul programului Prima Casă, unii se însoară pe baza principiului „Are casă, e frumoasă!”. Nimic mai greşit. Să nu vă însuraţi niciodată din interes pentru bani. La un credit bancar dobânda e mult mai mică şi nici nu plăteşti toată viaţa.

În zilele noastre ai şanse foarte mari să te însori cu o specialistă în Kamasutra, campioană la măciuci, care a luat BAC-ul cu zece la oral, dar care se consideră gospodină dacă ştie să facă cartofi pai cu ochiuri şi apasă trei butoane la maşina de spălat. Ca să ajungi să beneficiezi de calităţile ei de curtezană se aşteaptă să munceşti pe brânci ca să ai maşină cu care să o cari la shopping, să o hrăneşţi la restaurant, să o distrezi la standup comedy şi după aceea să i-o tragi prin prezervative cu gust de banane. Zestrea ei este acum propria persoană fermecătoare, iar silicoanele din sâni sau colagenul din buze se consideră premii de consolare pentru lipsa virginităţii.

Bărbaţii fac acest pas în timp ce statistic numărul femeilor este de două ori şi jumătate mai mare decât cel al bărbaţilor. Asta înseamnă că oricare dintre noi avem rezervate două femei şi jumătate! Repet pentru cei care au crezut că nu au auzit bine: pe fiecare dintre noi, în România, ne aşteaptă două tipe mature, care ştiu ce vor şi o minoră care ştie ce vrem noi. În fine, toată lumea susţine că mariajul înseamnă reciprocitate. De accea soţii devin reci unul cu celălalt.

%d blogeri au apreciat asta: