Prima pagină > Uncategorized > Puff, puff, pass

Puff, puff, pass

Da, ştiţi la ce mă refer contravenienţi etnobotanici ce sunteţi! Fumezi, te calmezi… Să nu-mi ziceţi că etnobotanicele sunt legale pentru că asta e doar o chestiune de timp. Mai vorbim peste juma` de an.

Nu că poliţiştii vor rezolva problema babelor violate, a omorurilor comise de cetăţeni clampă de beţi, a furturilor din buzunare sau a tâlhăriilor. Astea sunt mereu lăsate la urmă deoarece fac parte, oarecum, din tradiţiile poporului nostru.

Nu contează că fumătorii de ierburi sunt printre cei mai pacifişti oameni cu care te poţi întreţine. E suficient să mai ajungă la Urgenţe vreo doi-trei puştani cu spume la gură, cauzate de o supradoză, că imediat se vor închide şi minimarket-urile de buruieni cu efect relaxant. Despre ce vreau de fapt să vă aduc la cunoştinţă în continuare ţine de criză. Da, tot de criza economică.

Recordmanul din imagine îşi permitea să scoată trâmbe de fum când un pachet cu ţigări nu costa ca acum, cu mult peste 2 euro. Mă îndoiesc că temerarul clujean îşi mai permite şi acum să încerce astfel de recorduri. Nu l-ar ţine teşchereaua. Ei, vedeţi, de-asta n-are ursul coadă şi România recorduri. Că de cât de scumpe sunt toate nu-şi mai permit oamenii nici să-şi bată nevestele, darămite un record de Guiness Book.

Până de curând era semn de calicie extremală să poşteşti o ţigară. Se mai făcea asta doar pe la spartul petrecerilor, când nu mai erau bani de chetă sau când singurul non-stop se găsea prea departe ca vreunul dintre cheflii să fie dispus să se sacrifice per pedes în toiul nopţii.

Pe vremea când în viaţa mea se întâmpla să particip la bairamuri întinse pe durata weekend-ului faza cu mersul la îndepărtatul non-stop pentru diverse cumpărături devenise o parte a ritualului de one night stand. În româneşte, noi îi spuneam „o dată şi gata”.  Se alegea frumos „ţinta”, era semnalizată discret gazdei după care te ofereai voluntar cu menţiunea că n-ai chef să mergi singur.

Gazda ruga „ţinta” să facă pe escorta şi ce se întâmpla pe drumul dus-întors depindea doar de dibăcia voluntarului în materie de combinare rapidă. Uneori, mai ales vara, se întâmpla să revii o oră mai târziu cu sticla pe jumătate goală, două ţigări fumate din pachet, gagica ciufulită şi îmbujorată, pantalonii înverziţi la genunchi şi un zâmbet victorios pe moacă.

Alteori, pe vreme neprielnică romantismului naturalist, după depunerea cumpărăturilor în braţele petrecăreţil0r, se ocupa urgent o cameră sau în caz de extremă urgenţă, baia sau balconul din locuinţa cu pricina. Mai departe nu se poate povesti, deoarece „a gentleman never tells”.

În fine, ideea ar fi că puff, puff, pass sau „poşta”  va deveni normă în rândurile fumătorilor hardcore, care nu au de gând să îşi cruţe plămânii nici când pachetul de mahoarcă va ajunge să coste 100 RON. Mai ales atunci va fi nevoie să fumăm ca să ne calmăm. Dar, decât să ne întristăm, mai bine nicotină să inhalăm. Trage şi dă mai departe. (Asta e cu dublu sens, prietenii de „trageri” ştiu de ce.)

Anunțuri
Categorii:Uncategorized
  1. Ianuarie 28, 2010 la 6:34 AM

    🙂
    Te-am premiat, man! Premiaza si tu alte blogu-uri.

    • Ianuarie 28, 2010 la 9:05 AM

      Daca-mi dadeai si un link către ceva ce mi-ar fi putut lămuri treaba cu premiatul blogurilor filosof rămâneai. Aşa, m-ai lăsat în ceaţă… Lumineşte-mă!

  1. Februarie 5, 2010 la 12:58 PM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: