Am bicicletă! Asta s-a întâmplat mulţumită lui Alex -un bun prieten din Bucureşti, actualul meu oraş de reşedinţă- căruia îi mulţumesc pentru preţul mai mult decât prietenesc la care mi-a oferit-o. Îi mulţumesc şi lui Cami, prietenei lui Alex, că a fost de acord să se despartă de amica pe două roţi. Ţoacla e una de treking, adică o „corcitură” între biclă de oraş şi mountain bike, de la Rich Sport.
Săraca era abandonată într-un balcon din Colentina şi avea ca dotări doar „ochi de pisică” la roţi, claxon cu capacul rupt şi un antifurt la care nimeni nu îşi mai amintea cifrul.
Întâi am demontat antifurtul, folosind forţa brută şi l-am fixat la loc cu mult SuperGlue. Aşa am economisit 20 de lei. Apoi am reparat capacut claxonului, cu un holtzşurub bine plasat în spate, că iniţial şurubul venea pe dedesubt şi se prindea de fragmentul albastru din interiorul capacului, vizibil în pozele din stânga şi dreapta. Alţi 10 lei economisiţi!
După aceea, am transformat o frontală de speolog, cumpărată din Iaşi de la un magazin „Totul la 3,8 lei”, într-un stop care stă aprins dar şi „clipeşte” la a doua apăsare de buton. Ca să obţin intensa culoare roşie am tăiat vreo cinci straturi de filtru roşu de reflector (dăruit de designerii de la Moldova Mall din Iaşi, când le-am spus că vreau să-mi confecţionez ochelari 3D, cu o lentilă roşie şi una albastră), pe care le-am băgat în interior, peste cele şapte LED-uri . Oooh, pretty bright lights!
Fiind începător într-ale DIY-ului pentru biciclete am muncit vreo două zile la definitivarea modului de prindere a lanternei pe aripa din spate, dar prin „încercare şi eroare” am reuşit să fac o treabă pe cinste. Ieri am fost în Bucur Obor, că locuiesc pe Calea Moşilor şi am cumpărat un computer de bord, pe care am plătit 35 de lei.
Preţ mic, piuliţă din plastic pentru prinderea magnetului pe spiţă. S-a rupt din prima, aşa că am înlocuit-o cu una solidă. I love Heavy Metal!
După terminarea instalării am făcut un test-ride şi m-am bucurat de investiţie. Computerul arată viteza, ora, temperatura aerului, viteza maximă atinsă, viteza medie cu care s-a circulat şi distanţa totală parcursă (vezi antepenultima poza de mai sus). Azi dimineaţă am vrut să merg la Otopeni să asist la mitingul aviatic dar nu m-am încumetat de unul singur. Distanţa prea mare, GPS nu, cunoaşterea locurilor aproape inexistentă. Am decis să văd ce transmit televiziunile şi să meşteresc un far între timp. Da, tot dintr-o frontală. Investiţia = tot 3,8 lei. Ideal pe timp de criză, mai ales că cele mai ieftine faruri şi stopuri pe care le-am găsit în magazine costau fiecare câte 15 lei.
După vreo şase ore de muncă intensă, care a presupus gândit, proiectat, căutat materiale, măsurat, găurit, tăiat şi înşurubat, am definitivat şi farul.
Acum că dotările sunt aproape complete (mai trebuie să DIY-esc un suport pentru un bidon cu apă), mă voi alătura celor peste 4.000 de biciclişti (după cum arată cifra celor înscrişi pe site), care vor să dea o tură în jurul Palatului Parlamentului, cu ocazia evenimentului Bicicleta Roşie. Asfalt uscat şi plimabare plăcută!
P.S. Dacă ai vreo idee despre DIY-ul unui bidon cu apă pentru ţoaclă, te rog să o postezi sub formă de comentariu. Mulţumesc anticipat!
Like this:
Be the first to like this post.
Comentarii